Cardiologie

Este recomandat să consultați un medic cardiolog dacă aveți dureri în piept, palpitații, dificultăți de respirație la efort sau în repaus, amețeli, leșin, tensiune arterială crescută, umflarea picioarelor sau dacă aveți factori de risc cardiovascular, precum diabetul, colesterolul crescut sau antecedente familiale de boli de inimă.

Printre simptomele care necesită evaluare medicală se numără: – durerea sau presiunea în piept; – dificultatea de respirație; – palpitațiile; – amețelile sau pierderea cunoștinței; – oboseala neobișnuită; – umflarea gleznelor sau picioarelor.

Hipertensiunea arterială reprezintă creșterea persistentă a tensiunii arteriale peste valorile considerate normale. De multe ori nu produce simptome, dar poate crește riscul de infarct, accident vascular cerebral, insuficiență cardiacă și boli renale.

În general, pentru majoritatea adulților, o tensiune arterială sub 120/80 mmHg este considerată optimă. Medicul stabilește țintele individuale în funcție de vârstă și de alte afecțiuni.

De cele mai multe ori, hipertensiunea nu produce simptome. Uneori pot apărea dureri de cap, amețeli sau vedere încețoșată, însă multe persoane află că au hipertensiune doar în urma măsurării tensiunii.

Măsurați tensiunea după câteva minute de repaus, stând pe scaun, cu spatele sprijinit și brațul la nivelul inimii. Evitați cafeaua, fumatul și efortul fizic cu cel puțin 30 de minute înainte.

Colesterolul este o substanță grasă necesară organismului. Totuși, valori crescute ale colesterolului LDL („colesterolul rău”) favorizează depunerea de plăci pe vasele de sânge și cresc riscul cardiovascular.

HDL este denumit „colesterolul bun”, deoarece ajută la eliminarea excesului de colesterol din sânge. LDL este numit „colesterolul rău”, deoarece în exces favorizează ateroscleroza.

Ateroscleroza reprezintă îngustarea și rigidizarea arterelor prin depunerea de grăsimi și colesterol pe pereții acestora, reducând fluxul de sânge către organe.

Infarctul apare atunci când fluxul de sânge către o parte a mușchiului inimii este blocat, determinând afectarea acestuia. Este o urgență medicală.

Semnele pot include: – durere sau presiune intensă în piept; – durere care iradiază spre brațul stâng, umăr, gât sau mandibulă; – dificultăți de respirație; – transpirații reci; – greață; – stare de slăbiciune. În cazul acestor simptome trebuie apelat imediat serviciul de urgență (112).

Palpitațiile reprezintă percepția bătăilor inimii ca fiind prea rapide, prea puternice sau neregulate. Ele pot avea cauze benigne sau pot indica o tulburare de ritm cardiac.

Nu. Palpitațiile pot apărea după consum de cafea, stres sau efort, dar dacă sunt frecvente, persistente sau sunt însoțite de amețeli, leșin sau durere în piept, este necesară evaluarea cardiologică.

ECG-ul este o investigație simplă, rapidă și nedureroasă care înregistrează activitatea electrică a inimii și poate evidenția tulburări de ritm sau semne de afectare cardiacă.

Ecocardiografia este o investigație cu ultrasunete care permite evaluarea structurii și funcției inimii, fără iradiere.

Holterul ECG este un aparat purtat timp de 24–48 de ore (sau mai mult), care înregistrează continuu activitatea electrică a inimii pentru identificarea tulburărilor de ritm.

Este un dispozitiv care măsoară automat tensiunea arterială pe parcursul a 24 de ore, inclusiv în timpul somnului, oferind informații mai precise decât o măsurare izolată.

Insuficiența cardiacă este o afecțiune în care inima nu mai poate pompa sângele suficient pentru a acoperi nevoile organismului.

Cele mai frecvente sunt: – dificultăți de respirație; – oboseală; – umflarea picioarelor; – creștere rapidă în greutate prin retenție de lichide.

Fibrilația atrială este cea mai frecventă tulburare de ritm cardiac. Ea crește riscul de accident vascular cerebral și necesită evaluare și tratament adecvat.

Un puls neregulat poate indica o aritmie. Nu toate aritmiile sunt periculoase, dar necesită evaluare pentru stabilirea cauzei.

În multe cazuri, da. Activitatea fizică este benefică, însă tipul și intensitatea exercițiilor trebuie stabilite împreună cu medicul cardiolog.

Se recomandă: – multe legume și fructe; – cereale integrale; – pește; – ulei de măsline și alte grăsimi sănătoase; – limitarea sării, zahărului și alimentelor ultraprocesate.

Pentru majoritatea adulților se recomandă limitarea consumului de sare la aproximativ 5 grame pe zi, dacă medicul nu indică altfel.

Da. Fumatul este unul dintre cei mai importanți factori de risc pentru infarct, accident vascular cerebral și boală arterială periferică.

Consumul excesiv de alcool poate crește tensiunea arterială și riscul unor tulburări de ritm cardiac. Dacă consumați alcool, este recomandată moderația.

Da. Stresul cronic poate contribui la creșterea tensiunii arteriale și poate influența indirect sănătatea cardiovasculară prin modificarea stilului de viață.

Da. Persoanele cu diabet au un risc mai mare de boli cardiovasculare, motiv pentru care este important controlul glicemiei, al tensiunii arteriale și al colesterolului.

Riscul poate fi redus prin: – renunțarea la fumat; – alimentație echilibrată; – activitate fizică regulată; – menținerea unei greutăți sănătoase; – controlul tensiunii, colesterolului și glicemiei; – controale medicale periodice.

În funcție de recomandarea medicului, pot fi utile: – profilul lipidic (colesterol total, LDL, HDL, trigliceride); – glicemia și/sau hemoglobina glicată; – funcția renală; – electrocardiograma; – ecocardiografia; – alte investigații, dacă sunt indicate.

Este util să aveți: – analizele recente; – electrocardiograme sau ecografii cardiace anterioare; – lista medicamentelor pe care le luați; – valorile tensiunii arteriale măsurate acasă, dacă le monitorizați.

Nu. În multe cazuri, valorile normale sunt rezultatul tratamentului. Orice modificare sau întrerupere trebuie făcută numai la recomandarea medicului.

Depinde de vârstă, factorii de risc și afecțiunile existente. Persoanele cu boli cardiovasculare necesită monitorizare periodică, iar cele cu factori de risc ar trebui să efectueze controale preventive conform recomandării medicului.

Da. Hipertensiunea arterială, colesterolul crescut și ateroscleroza pot evolua mulți ani fără simptome evidente. De aceea, controalele medicale și investigațiile preventive sunt importante.

Adoptați un stil de viață sănătos: – faceți cel puțin 150 de minute de mișcare moderată pe săptămână; – consumați o alimentație echilibrată; – nu fumați; – limitați consumul de alcool; – dormiți suficient; – controlați stresul; – efectuați controale medicale regulate și urmați tratamentul recomandat de medic.