Diabetul gestațional

1. Ce este diabetul gestațional (DZG)?

Sarcina conferă un status de rezistență la insulină și hiperinsulinemie, ce poate predispune unele femei la diabet gestațional. Rezistența la insulină în timpul sarcinii depinde de o multitudine de factori, inclusiv de tulburările secreției de hormon de creștere și cortizol (antagoniști insulinici), de cele ale secreției de lactogen placentar uman (cu rol în metabolismul glucozei și al acizilor grași) sau de tulburările secreției de insulinază.

Diabetul gestațional este definit ca orice alterare a toleranței la glucoză manifestată prin diverse grade de severitate, apărută sau depistată în timpul sarcinii până în momentul diagnosticului sau poate aparea odată cu sarcina. Această definiție nu exclude posibilitatea ca diabetul să fi existat anterior instalării sarcinii, dar a fost depistat doar după confirmarea acesteia sau posibilitatea ca un diabet zaharat tip 1 să se declanșeze în timpul sarcinii. În ambele situații, diabetul zaharat va persista după naștere.

Diabetul gestațional apare la 7- 14%  sau chiar 25% din totalul sarcinilor, în funcție de criteriile de diagnostic utilizate și de grupul etnic studiat. Incidența diabetului gestațional este în creștere, în paralel cu creșterea incidenței diabetului zaharat tip 2, frecvent asociat obezității.

Femeile cu DZG netratat au risc crescut de complicații obstetricale și ulterior, un risc de 50-70 % de dezvoltare a diabetului zaharat de tip 2 în următorii ani. Copiii proveniți din mame diagnosticate cu DZG au șanse sporite de complicații perinatale (macrosomie, distocia umarului, leziuni ale plexului brahial, hipoglicemie) și risc pe termen lung de obezitate și diabet zaharat tip 2.

2. Cum se depistează, ce teste se fac?

Gravidele cu risc crescut de diabet gestational (diagnostic anterior de diabet gestational sau nașterea unor feți macrosomi pentru vârsta gestațională, obezitate severă, antecedente heredocolaterale de diabet tip 2, glicozurie persistentă, diagnosticul de ovare polichistice) vor fi supuse screening-ului pentru diabet zaharat cât mai repede după depistarea sarcinii.

Toate gravidele vor efectua screening-ul pentru diabet gestational în săptămâna 24-28 de sarcină.

Diagnosticul diabetului gestațional se stabilește prin efectuarea testului de toleranța la glucoza (TTGO) în săptămâna 24-28 de sarcină sau mai repede la gravidele cu risc crescut. TTGO se efectuează dimineața după un post alimentar de 8 ore, se determină glicemia bazală, glicemia la o oră, glicemia la 2 ore, după 75g de glucoză.

3. Cum se tratează?

La 80-90% din cazurile diagnosticate cu DZG, se poate obține controlul glicemic doar prin optimizarea stilului de viață.

Terapia nutrițională vizează obținerea și menținerea statusului normoglicemic, stabilirea necesarului caloric ce conferă un câștig ponderal optim, simultan cu evitarea cetozei materne, precum și asigurarea micro și macronutrienților adecvați necesari creșterii și dezvoltării fetale normale.

Se recomandă 3 mese principale și 2-3 gustări pe zi, asigurate de glucide (50 % din totalul caloric), de proteine (20 % din calorii) și de lipide (30 % din calorii), cu un minim de 30 minute/zi de mișcare moderata (mers pe jos), cel puțin 5 zile pe săptămână.

Există un procent de 10-20% din gravidele cu DZG, ale căror niveluri glicemice depășesc țintele terapeutice recomandate și sunt sfătuite să înceapă insulinoterapia pentru a obține un control glicemic. Acestea trebuie să-și monitorizeze glicemiile zilnic, minim 4-6 glicemii/zi, să-și adapteze dozele de insulină în funcție de glicemie, alimentație, activitate fizică, să aibă un jurnal alimentar cu care se prezintă la medic, să efectueze mai des examene de urină (prezența cetonuriei poate presupune o alimentație deficitară).

4. Ce se intampla după naștere?

Deoarece unele cazuri de DZG reprezintă cazuri de diabet zaharat tip 2 preexistent, nediagnosticat, femeile cu istoric de DZG trebuie rescrinate la 6-12 săptămâni după naștere, prin TTGO cu 75g glucoză, utilizând criteriile standard de diagnostic.

Femeile cu istoric de DZG au un risc crescut să dezvolte diabet zaharat în cursul vieții și trebuie urmărite pentru depistarea prediabetului sau diabetului la cel puțin 3 ani .