Steatoza hepatică (ficatul gras) se definește ca acumularea excesivă de grăsime la nivelul țesutului hepatic. În momentul în care acest proces este însoțit de inflamație, boala poartă numele de steatohepatită. Netratarea acestei afecțiuni poate duce în timp la complicații.
Cauzele steatozei hepatice
Steatoza hepatică este determinată fie de consumul de alcool fie este independentă de consumul de alcool. (NAFLD- Non Alcoholic Fatty Liver Disease). Ficatul gras nonalcoolic apare cel mai frecvent în cazul persoanelor care au:
- diabet,
- prediabet,
- obezitate,
- dislipidemie mixtă,
- hipertensiune arterială.
Alți factori implicați în apariția steatozei hepatice sunt:
- sindromul ovarelor polichistice,
- înfometarea sau pierderea excesivă în greutate,
- nutriție parenterală exclusivă,
- hepatita B,
- hepatita C sau infecția HIV,
- medicamente precum: amiodarona, glucocorticoizii, estrogeni, antibiotice, Metotrexat, Tamoxifen abetalipoproteinemia,
- hipobetalipoproteinemia,
- galactozemia,
- intoleranța ereditară la fructoză,
- homocisteinuria,
- deficiența de carnitină ,
- boala Christian Weber,
- Boala Wilson,
- sindromul Reye.
Ficatul gras apare uneori și în cazul femeilor însărcinate. Ficatul gras alcoolic este determinat de consumul excesiv de alcool. Canitatea de alcool permisă se calculează în funcție de sex așadar în cazul femeilor se consideră ca factor cauzal alcoolul atunci când consumul este mai mare de 20g alcool pur/zi iar în ceea ce privește sexul masculin un consum mai mare de 30g alcool pur/zi.
Semne și simptome
Majoritatea pacienților cu steatoza hepatică sunt asimptomatici nefiind descrise semne sau simptome specifice însă atunci când semnele și simptomele sunt prezente pacienții pot prezenta: senzație acută de oboseală, lipsă de energie, jenă sau durere în hipocondrul drept, scădere în greutate, senzație de greață, apetit scăzut. De foarte multe ori boala este diagnosticată întamplător în urma analizelor de rutină transaminaze crescute, aspect ecografic sugestiv.
Diagnosticul steatozei hepatice
Diagnosticul steatozei hepatice se pune pe baza unei anamneze amănunțite, a analizelor de laborator prin care se măsoară nivelul enzimelor hepatice, lipidele serice (colesterol, trigliceride, HDL, LDL), glicemia, markerii virali anticorpi anti VHC (virusul hepatitei C), Ag HBs (virusul hepatitei B). În diagnosticarea ficatului gras sunt utile bineînțeles și procedurile imagistice precum ecografia abdominală, tomografia computerizată și rezonanța magnetică nucleară. Evaluarea gradului fibrozei hepatice consecutive unei posibile steatohepatite cronice se face prin folosirea testelor neinvazive ca Fibroscan sau Fibromax. În anumite cazuri se poate indica efectuarea unei puncții biopsii hepatice. Testul Fibroscan este o tehnică recent introdusă care se folosește de ultrasunete pentru a se aprecia duritatea ficatului. (determină gradul de fibroză hepatică și permite stadializarea hepatopatiei). Metoda prezintă urmatoarele avantaje: este indoloră și neinvazivă, simplă, rapidă, rezultatul se primește imediat, procedura poate fi efectuată ori de câte ori este necesar, este folosită pentru evaluarea rezultatelor unui tratament.
Tratament
Tratamentul pentru pacienții cu ficat gras implică respectarea unui regim igieno-dietetic echilibrat, bazat pe fructe și legume, cereale integrale, carne slaba, lactate degresate, eliminarea din alimentație a zaharurilor, a grăsimilor și a sucurilor din comerț, a alimentelor procesate precum mezeluri , alimentație tip fast-food, a produselor de patiserie, evitarea consumului de alcool, implicarea în activități fizice de intensitate moderată minim 30-40 min/zi. În cazul pacienților supraponderali este esențială scăderea în greutate. Nu există un tratament standard care să vindece ficatul gras deși au fost și se cercetează în continuare mai multe terapii în acest sens. Silimarina are rol hepatoprotector și hepatoregenerator eficacitatea sa fiind dovedită în multiple studii. Prevenția are un rol extrem de important iar recomandările menționate anterior împiedică dezvoltarea acestei boli frecvent asimptomatice care a ajuns să afecteze mai mult de o treime din populația țărilor occidentale.
Dr.Lupu-Petria Alexandra
Medic Specialist Medicină Internă
Doctorand ULBS